"Ninge sfânt şi păgân
Numai ochii mai ramân
Despărţirea s-o mai vadă
Ca în rest, noi ne-am stins
Şi-am ajuns de-atâta nins
Nişte oameni de zapadă. "
Fara sentimente ?
Asa de reci ?
Sau poate doar invesmantati in alb...
Stiu care este solutia care ne poate scoate din asta.
Schiul.
Alunecare.
Derapaj.
Trante.
Praf (de gheata ) in ochi.
Dar toate intr-o maniera placuta...
Doamne, cat de frumos ninge.... !
joi, 16 decembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereSki... altadata il uram, caci era prea mult si ma epuiza; acum il doresc, caci imi lipseste cu desavarsire. Mi-e dor de praful de gheata in ochi, cum bine ai spus...
RăspundețiȘtergereMerge şi un săniuş?
RăspundețiȘtergereDa' o batalie cu zapada nu merge? Asa...pentru un plus de "praf in ochi" :P
RăspundețiȘtergere