De dor de dragoste

Mai sunt aproape 60 de minute.  Mos Craciun se va retrage in Laponia lui,  isi va intoarce privirile catre lumea in care l-au purtat Rudolfii, isi va scoate notitele-Mosul intotdeauna isi face notite, nu poarta toate scrisorile cu el, asa scria pe blogul lui-si va verifica daca toate casutele au fost vizitate si toti copilasii si-au primit darurile la care au nazuit. A purtat si oferit daruri  pentru suflet, daruri pentru spirit, daruri pentru inima, daruri pentru viata, daruri pentru noi. Mosul niciodata nu ne-a dezamagit. Acum isi scarpina barba aia imensa si priveste cu oarece nedumerire in sacii ramasi in sanie, a mai ramas cate ceva in ele si nu stie de ce, ori nu i-au fost cerute darurile alea si le-a pus din greseala ori adrisantii au fost prea tristi si nu au vazut cand a trecut... Isi sterge sudoarea, Rudolfii o iau la sanatoasa  cu sanie cu tot si Mosul a venit din nou... Trebuie sa imparta totul chiar daca ar fi sa-l prinda Craciunul viitor pe drum. In definitiv El este etern. Iar oamenii vor avea mereu nevoie de dragoste. Si oamenii sunt trecatori. Dar nu pot trece fara dragoste.