Telejurnale

  Poate ca sunt eu mai norocos din fire. Si spun asta cu atata mandrie (cam de aceleasi dimensiuni cu ciuda ce va va cuprinde in legatura cu proaspata mea experienta ) pentru ca sunt sigur ca asa ceva se petrece de doua-maximum trei ori in doua decenii. Si ceva, daca este sa socotim pana azi, 20.01.2010 (marfa de data, bine ca mi-a trecut prin cap sa o scriu, asa, doar spusa, nu o "vedeam ") . Nea Nelu l-a invitat pe Petre Chifiriuc, proaspatul tatic (traiasca mult si bine, sanatate la toata lumea, Don Pedro !!! ), prin '89, decembrie, apoi, la cateva ore Petrica l-a invitat si el pe Poetul pereche Dinescu, ala de ne-a spus la toti romanii, pe limba noastra, "Dictatorul a fugit " ( Si continua sa creada, fara niciun motiv, dealtfel, ca este un guru al  analistilor politici ai societatii romanesti multilateral impinsa in sant ). Unde au fost aia invitati  ? Hai, ma... La TV... Chiar TVR, daca ma gandesc bine, stiti voi, institutia aia ai carei angajati au invatat inca din proaspata pruncie si li s-a predat la scoala, de catre profa aia buna de fizica, si mai tarziu au avut ei ceva cursuri, cu siguranta, despre punctul asta de vedere, cum ca semnalul lor tv vine pe reteaua electrica. Da, aia de electrificat, de s-au apucat sa ia taxa de la orice consumator de energie electrica si pentru TVR. O fi 1,2,3 sau care dintre ele nu stiu. Numai ca vorbeam despre perioada '89 si astia ne duc in evul mediu, pun biruri si jupoaie contribuabilul purtator de cioareci sau catrinta dupa bunul plac. Saracul Moromete, (hai ca nu am incurcat perioadele, stiu cand a trait Nea Ilie si ce Poiana a lui Iocan aveau ei acolo... ) daca era si el printre noi, le arata el la Jupuiti...         Ei, nici una nici doua, prietenul meu din copilarie a tinut neaparat sa-i vizitez locul de munca in cladirea noua in care tocmai s-a  mutat - nu el, ci postul local de tv ai carui reprezentanti ii asigura lunar bani de chirie, tigari, bere, mancare romaneasca traditionala, gustata cu atata patriotism de angajatii la tv-pizza-, am impresia ca isi comanda chiar din aia, taraneasca, sa nu fie apostrofati ca s-au smecherit, sa vad si eu, profanul, ce este aia o stire si cum o naste mama ei, mintea de reporterita in dezacord total cu tatal- smecherul ala de adevar care nu suporta trucajele.

      Am intrat, spasit, ca intr-un sanctuar, de fapt asa si parea, liniste peste tot si la un moment dat am dat intr-un fel de laborator mare. Mare si tare. Tare era cuvantul de ordine, toate cele 7-8 monitoare urlau cat le tineau integratele, magnetii si membranele boxelor. Care pe digital, fara lampi si alte alea, care mai arhaic-ma rog, nici astea nu pareau sa aiba lampi, nu le fila nimic. Si toate erau pe stiri. Ora fixa. Nu a fost premeditat, probabil ca prietenul meu  nici nu mai banuia ce efect pot sa aiba atatea guri dezlantuite asupra unui singur muritor. Facandu-ma sa  gandesc fortat si fara nici un contraargument ca ei si ele de racneau acolo se credeau un fel de zei locali. Cam ca baronii, stiti voi. Aia de ne snopesc pe noi in fel de fel de initiative legislative de le  baga pe gat alesilor nostri si supusilor lor pentru a le promova in Parlament..... Ala, decomandat deocamdata, de vrea Polifem sa-l mute in garsoniera...
   Deci, -asa incepe orice bufnita din show bizz, daca ati fost atenti, si eu sunt foarte atent la exprimarea lor, este un leac perfect pentru durerile de burta, scapi de toate relele razand cu pofta- sa revenim. Nu stiu daca aveti cum sa faceti experienta asta-este posibil, in ultima perioada romanul si-a pus televizor si in camara, cat timp aranjeaza borcanele cu zacusca sa nu piarda vreo veste despre noua reteta de slabit din serialul preferat sau vreo fufa in bikini-depinde de sexul gospodarului, porniti (ha, parca am dat comanda aia mare, porniti, pe ei, baieti-veti vedea ca nu pe ei ci pe noi !!!) toate purtatoarele de ecrane si difuzoare din casa la o ora fixa. Cand toti dau stiri. Pe posturi diferite. Va veti convinge, in suturile pe care le veti lua de la propriile urechi, cat de daunatoare pot fi toate vorbele alea rostite cu o viteza ametitoare, pe diverse tonuri, de un angajament "plenar", majoritatea zugravind violenta unui popor la ceas de seara. Veti intelege fara sa intelegeti niciuna din stiri ca suntem expusi unui tir nimicitor de violenta verbala impotriva caruia se poate lupta numai cu o carte in mana. Ale carei file sa inlocuiasca imaginile trasoare care ne trec zilnic prin fata ochilor, ideile autorului fiind hrana spirituala necesara noua, cei care zilnic dam de mancare creierului doar junk food.